Strategia de dezvoltare a parcului industrial Bistrița Sud

 

Parcul Industrial – reprezintă o platformă de dezvoltare a producției și serviciilor, generatoare de locuri de muncă și bunăstare – este un cadru instituțional modern, care oferă acces la infrastructură fizică, servicii și facilități de producție investitorilor.

Primăria municipiului Bistrița a semnat în data de 29.01.2013 Contractul de finanțare nr. 3603 privind proiectul ”Parc Industrial Bistrița Sud”, în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 4 – ”Sprijinirea mediului de afaceri regional și local”, Domeniul Major de Intervenție 4.1 – ”Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanță regională și locală.”

Prin înființarea Parcului Industrial Bistrița Sud se urmărește:

–          Creșterea atractivității regiunii ca locație pentru investiții în activități economice și sociale;

–          Efectul pozitiv de antrenare în economie;

–          Crearea de noi locuri de muncă;

–          Creșterea gradului de competitivitate economică;

–          Atragerea investițiilor autohtone și străine;

–          Atragerea de noi resurse la bugetul local.

Conform Ordonanței de Guvern nr. 65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, înlocuită de Legea 186/2013 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale, pentru administrarea unui parc industrial este obligatorie înființarea unei societăți-administrator, care să obțină titlul de parc industrial. Astfel, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 109/20.09.2012, se aprobă înființarea societății comerciale cu răspundere limitată SC ”Business Park Bistrița Sud” SRL, societate-administrator pentru Parcul Industrial Bistrița Sud. Ulterior, societatea administrator a obținut titlul de parc industrial prin Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr. 262/20.11.2012.

Societatea-administrator (SC ”Business Park Bistrița Sud” SRL) va avea dreptul de folosință pentru 31 de ani a terenului aferent Parcului Industrial Bistrița Sud, care se întinde pe o suprafață de 30 hectare, conform art. 6 din Hotărârea Consiliului Local nr. 109/20.09.2012.

Obiectivele specifice sunt:

–          Crearea unei structuri de sprijinire a afacerilor care va genera și pentru a cărei funcționare sunt necesare 18 locuri de muncă;

–          Atragerea de investitori în structura nou creată care prin investițiile create vor genera pe termen mediu (până în anul 2016) cel puțin 200 de noi locuri de muncă.

Lucrările ce vor fi realizate în termen de 12 luni începând cu data de 26.03.2014 (data semnării ordinului de începere a lucrărilor):

–          Amenajarea terenului, constând în lucrări pentru pregătirea amplasamentului și care constau în demolări, evacuări de materiale rezultate, devieri de rețele de utilități, drenaje.

–          Amenajări pentru protecția mediului constând în efectuarea de lucrări și acțiuni de protecția mediului, inclusiv pentru refacerea cadrului natural, după terminarea lucrărilor.

–          Asigurarea cu utilitățile necesare obiectivului de investiții: construirea infrastructurii rutiere din interiorul structurii de afaceri și a drumului de acces către structura de afaceri (accesul din DJ 154 către Parcul Industrial Bistrița Sud), iluminatul public, parcări publice, sistem de canalizare, stație și posturi de transformare a energiei electrice.

Indicatori:

Indicator de monitorizare	Valoare la finalizarea proiectului
Suprafața totală a parcului industrial, din care:-          Spații destinate concesionării/închirierii –          Străzi de incintă –          Drum de acces –          Pistă bicicliști –          Spațiu verde –          Rețea distribuție apă –          Rețea alimentare cu gaze naturale –          Rețea electrică de joasă tensiune –          Rețea pentru iluminat public –          Stație de epurare independentă	300.000 mp (30 ha) 196.653,95 mp 1.900,00 mp 1.116,31 mp 1.900,00 mp 14.286,00 mp 2.160,00 m 1.600,00 m 1.550,00 m 5.460,00 m 1 bucată
Indicator	Valoare la 2 ani după finalizarea proiectului
Rata de ocupare în cadrul structurii de sprijinire a afacerilor	26%
Numărul total de agenți economici atrași în cadrul structurii de sprijinire a afacerilor (”locatari” sau ”rezidenți” ai structurii, din care:-          Microîntreprinderi –          Întreprinderi mici –          Întreprinderi mijlocii –          Întreprinderi mari	15 7 5 2 1
Numărul total de locuri de muncă nou create în cadrul firmelor găzduite în parcul industrial, din care:-          Pentru femei –          Pentru bărbați	150 40 110

 

Principala caracteristică a strategiei de dezvoltare a Parcului Industrial Bistrița Sud o reprezintă schimbarea paradigmei de afaceri, în special prin abordarea unei atitudini pro-active, chiar agresive, în ceea ce privește promovarea parcului industrial. Astfel, ne vom concentra în atragerea de afaceri care produc valoare adăugată mare, folosesc tehnologie modernă și sunt foarte inovative. De asemenea, vizăm atragerea în special a capitalului autohton, dacă se poate chiar local, întrucât, din experiența parcurilor industriale cu tradiție, aceasta este calea spre dezvoltare economică durabilă.

Vom folosi conceptul de ”mix de finanțare”, care constă în folosirea capitalului privat (în special autohton) și a finanțărilor nerambursabile. De asemenea, se are în vedere transferul tehnologic, în special de la firmele ce folosesc tehnologii de vârf, prin crearea de societăți mixte (joint ventures) și înființarea de vehicule investiționale dedicate (Special Purpose Vehicles).

Experiența parcurilor industriale cu tradiție arată că piața este foarte competitivă. Astfel, în lume există 20.000 de parcuri industriale, din care doar în jur de 1.000 sunt în Europa. Turcia are peste 1.000 de parcuri industriale, cumulând 500.000 de hectare, acesta fiind un factor important care a dus la clasarea Turciei ca a 16-a economie a lumii, în mai puțin de 25 de ani. Doar Istanbulul are în jur de 100 de parcuri industriale cumulând 2.500 de hectare.

Conform datelor oferite de Asociația Parcurilor Industriale, Tehnologice, Științifice și a Incubatoarelor de Afaceri din România (APITSIAR), sunt înființate un număr de 55 de parcuri industriale în România, din care în regiunea Nord Vest sunt doar 8 (3 în Cluj, 2 în Oradea, 1 în Jibou, 1 în Satu Mare și 1 în Bistrița). Cele mai multe parcuri industriale le are regiunea Centru (16), din care 8 sunt situate în județul Brașov. Un alt concurent redutabil este județul Prahova, cu 9 parcuri industriale operaționale.

 

Factorii care vor conduce la succesul parcului industrial sunt:

 

–          Localizarea pe traseul unor magistrale de cale ferată importante, care vor face legătura intre Europa și Asia, între Europa și Ucraina, între Europa și Rusia. Localitatea Sărățel, situată la 2 km de parcul industrial, poate deveni un important centru de transport inter-modal, ceea ce va conduce la dezvoltarea parcului.

–          Utilitățile moderne oferite de parc, inclusiv a unui spațiu de birouri cu sală de conferințe.

–          Calificarea forței de muncă spre activități cu valoare adăugată mare.

–          Criterii transparente de admitere în parc.

–          Posibilitățile de extindere a suprafeței parcului industrial.

–          Înființarea unui incubator/accelerator de afaceri, prin care tinerii noștri să-și înființeze propriile afaceri, în special în domenii creative, evitând astfel ”exodul de creiere”.

–          Calitatea vieții în municipiul Bistrița.

–          Taxă de concesiune și taxă de administrare situate puțin sub media națională.

–          Dezvoltarea de legături cu organizații similare din țară și străinătate. Vom deveni membri ai APITSIAR, GTZ, UNIDO.

–          Posibilități de finanțare – vom avea la dispoziție 3 surse majore de finanțare care se vor susține reciproc, prin levier financiar: capital privat, prin înființarea unui fond de investiții local, credite bancare și ajutoare de stat nerambursabile.

 

Vom organiza forumuri de afaceri bi-anuale, la care vom invita reprezentanți ai industriilor țintă, atașați economici, camere de comerț bilaterale. Vom continua activitățile de promovare a parcului industrial, în special prin întărirea prezenței on-line.

 

Un parc industrial este o afacere pe termen lung, care necesită timp pentru a produce rezultate. Astfel, celui mai mare parc industrial din Europa, Sophia Antipolis, situat în sudul Franței, i-au trebuit 7 ani până a atras primul investitor, însă după aceea dezvoltarea a fost exponențială, ajungând la 2.400 de hectare, 140 de companii rezidente (75% IMM-uri) și 2.870 de angajați (80% ingineri). Interesant este faptul că din cele 2.400 de hectare, doar 900 (38%) sunt ocupate de companiile productive, restul fiind spațiu verde, drumuri/alei interioare și spații de servicii.

În ceea ce privește experiența parcurilor industriale din România, este nevoie în medie de 3 ani pentru atragerea primului investitor, care reprezintă apoi o ”ancoră” pentru dezvoltarea ulterioară.

 

Strategia de dezvoltare a parcului industrial este în strânsă legătură cu strategia de dezvoltare a municipiului Bistrița și a județului Bistrița-Năsăud.

 

Suportul financiar pentru dezvoltarea afacerilor va duce la creşterea competitivităţii întreprinderilor pe piaţa europeană. Orientarea spre produsele cu valoare adăugată ridicată, cu un grad mare de prelucrare, va duce la creşterea competitivităţii economiei judeţului.

Crearea facilităţilor pentru investitori şi stimularea afacerilor prin oferirea de locaţii necesare incubării afacerilor şi facilitarea accesului la serviciile de consultanţă sunt prioritare. Creşterea calităţii managementului întreprinderilor este de asemenea o măsura cheie pentru catalizarea dezvoltării de afaceri.

Crearea unor produse de marcă şi o bună promovare a  acestora trebuie să fie în atenţia societăţilor comerciale fiind indispensabile în competiţia de pe piaţa europeană.

Obiective pe termen scurt: 2014-2015

–          Finalizarea și recepția lucrărilor la parcul industrial: trimestrul I 2015

–          Realizarea următoarelor strategii și regulamente:

• Strategiei de dezvoltare a parcului industrial
• Strategia de promovare a parcului industrial
• Regulamentul de organizare și funcționare a parcului industrial
• Procedura de selecție a rezidenților parcului industrial
• Contractul-cadru de concesiune/închiriere a terenului
• Contractul-cadru de administrare și prestări de servicii conexe
• Furnizarea de utilități în cadrul parcului industrial
• Regimul circulației pietonale și cu autovehicule în incinta parcului
• Modul de calcul al cheltuielilor individuale și a celor colective
• Măsuri pentru protecția mediului
• Infrastructura parcului industrial
• Destinația unităților
• Orice alte măsuri necesare.

 

–          Contract de administrare între parcul industrial și societatea administrator

–          Atragerea primilor rezidenți în parc: 5 societăți

–          Angajarea a 3-5 persoane la societatea administrator, pe măsura dezvoltării parcului industrial.

Obiective pe termen mediu: 2015-2016

–          Rata de ocupare a parcului industrial: 26%

–          Atragerea și instalarea a 10-15 societăți în parc

–          Angajarea a 150-200 persoane în firmele rezidente

–          Investiții de aproximativ 10 milioane EUR

–          Deschiderea unui incubator/accelerator de afaceri

–          Angajarea a 5-10 persoane la societatea administrator, pe măsura dezvoltării parcului industrial.

–          Auto-susținerea financiară a societății administrator.

Obiective pe termen lung: 2016-2025

– să atragem 58 de firme rezidente în parc

– să angajăm circa 350 de persoane

– să avem o valoare de investiţie locală de circa 20 mil euro

– societatea administrator va intra pe profit și va avea 18 angajați.

 

Schema de personal a societății administrator:

-compartiment/serviciu producţie cu două birouri (3/5persoane):

a) licitatii-contracte;

b) servicii şi utilităţi

-compartiment/birou marketing cu două birouri (2-3 persoane):

a)promovare;

b)logistica /aprovizionare

-compartiment /birou economic: financiar- contabil (2-3 persoane)

-compartiment /birou administrativ-protocol-personal şi juridic (2-3 persoane)

în total circa 10-15 persoane, pe măsură ce parcul are activitate.

Bugetul societății administrator va fi format din alocări de la bugetul local pentru anii 2014 și 2015, precum și pe venituri proprii începând cu anul 2016. Administratorul parcului industrial va propune la începutul fiecărui an calendaristic bugetul de venituri și cheltuieli al societății.

Strategia societăţii de administrare se bazează în misiunea sa pe trei factori:

1) creșterea ratei de ocupare şi implicit a numărului personalului angajat;

2) valoarea investiţiei directe;

3) facilităţi avantajoase faţă de alte parcuri din regiune, mai ales ca acesta este singurul din judeţ.

 

Aceste deziderate stau la baza criteriilor de acordare a spaţiilor de producţie din Parcul Industrial Bistriţa Sud.

 

a) industrie prelucrătoare, cu posibilitatea concentrării pe diverse industrii de vârf;

b) afaceri, în care predomină activităţile financiar-bancare, de consultanţă, proiectare, cercetare-dezvoltare, precum şi activităţi de administrare a afacerilor;

c) distribuţie, în care predomină activităţile de depozitare mărfuri şi logistică, desfăşurate în apropierea terminalelor de containere, a infrastructurii de transport (şosele, căi ferate) şi a punctelor vamale;

d) servicii, în care predomină industriile producătoare de servicii, astfel cum sunt definite de Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională.

e) pe lângă activităţile care predomină şi care conferă domeniul de specializare al parcului industrial, în vederea sprijinirii dezvoltării acestor activităţi, se pot desfăşura o serie de servicii conexe: furnizare de utilităţi, curăţenie şi pază, servicii comerciale şi de alimentaţie publică, activităţi hoteliere, servicii de evidenţă contabilă, asistenţă în afaceri, servicii de asigurare şi altele similare acestora sau în legătură directă cu acestea.

Activităţile se vor desfăşura asigurându-se măsurile de protecţie a mediului.

Poziționarea Parcului Industrial Bistrița Sud

În raport cu piaţa ţintă, Parcul Industrial Bistriţa Sud se poziţionează bine, având în vedere că la nivelul judeţului Bistrița-Năsăud nu există o structură de sprijinire a afacerilor similară. În ultimii ani o serie dintre operatorii economici înregistraţi la nivelul municipiului au început să migreze spre zona industrială de sud a acestuia, astfel Parcul Industrial Bistriţa Sud se pliază tendinţelor dinamicii economiei locale şi judeţene.

Referitor la dinamica economiei locale şi județene, analizele efectuate pentru fundamentarea Priorităţilor de dezvoltare 2007-2013 la nivelul judeţului, cât şi a Strategiei de dezvoltare durabilă a municipiului Bistriţa din cadrul Agendei Locale 21, se evidenţiază faptul că ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi economici sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică, mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare minieră, sticlărie şi alimentară, unităţile economice fiind concentrate în centrele urbane şi în special în municipiul Bistriţa.

Din statisticile realizate de către de Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-Năsăud, se observă o creştere anuală continuă şi susţinută a numărului de operatori economici activi la nivelul judeţului, ceea ce a condus şi la creşterea continuă a cifrei de afaceri a acestora, a numărului persoanelor ocupate în unităţile locale active şi a investiţiilor brute ale unităţilor economice locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii:

 

 

Obiective:

 

• stimularea creării de noi societăţi comerciale şi a dezvoltării celor existente din domeniul productiv şi al serviciilor, prin creşterea calităţii produselor şi a serviciilor;
• îmbunătăţirea dezvoltării economiei judeţului prin creşterea inovării în activităţile economice prioritare;
• dezvoltarea competitivităţii economiei  judeţene prin stimularea activităţilor de promovare a produselor;
• sprijinirea dezvoltării unui mediu mult mai favorabil pentru competitivitatea afacerilor prin dezvoltarea infrastructurii de afaceri;
• creşterea cooperării între sectorul de cercetare-dezvoltare şi sectorul economic în scopul îmbunătăţirii competitivităţii întreprinderilor.

 

Măsuri:

3.1. Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale;

3.2  Realizarea infrastructurii de sprijinire a dezvoltării afacerilor;

3.3. Sprijin pentru investiţiile productive şi pregătirea întreprinderilor pentru concurenţa de piaţă;

3.4. Dezvoltarea cercetării în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-dezvoltare-inovare în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în producţie;

3.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în sectoarele privat şi public.

 

Activităţile vor fi orientate către:

 

 

Analiza S.W.O.T. a situației existente şi necesitatea investiţiei   Puncte tari / Avantaje	Puncte slabe / Dezavantaje
resurse de muncă numeroase şi cu calificare variată	scăderea şi îmbătrânirea populaţiei rurale
grad ridicat de urbanizare	întreprinderi poluante
disponibilitatea suprafeţei de teren din proprietatea Consiliului Local	echipamente şi tehnologii industriale învechite
Distantă relativ scurtă până la racordarea zonei industriale la reţelele de utilităţi ale Oraşului Bistrița	întreprinderi industriale greu adaptabile la piaţă şi tehnologii
infrastructura permite extinderea şi racordarea zonei industriale la reţelele de utilităţi ale Oraşului Bistrița	lipsa resurselor financiare pentru investiţii   profilul preponderent al IMM este în servicii   creşterea numărului de şomeri prin restructurarea activităţilor   slabă dezvoltare a activităţilor primare neagricole
Oportunități Amenințări crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor și al activităţilor productive aproximativ 4.139 angajaţi   blocarea sau sistarea fondurilor europene   atragerea de noi investitori străini şi locali în oraşul Bistrița   concurenţa – lărgirea celorlalte parcuri industriale din zonă   crearea și dezvoltarea unei infrastructuri de afaceri performante   creşterea intolerabilă a preturilor de către furnizori căderi economice   susținerea întreprinzătorilor mici și mijlocii   modificarea reglementărilor guvernamentale   dezvoltarea de servicii pentru susţinerea inovaţiei și a unei competitivităţi crescute   dezvoltarea unei politici fiscale de susţinere a investitorilor   adaptarea ofertei la cererea de pe piaţa muncii din Bistrița și din localităţile învecinate   facilitarea accesului la cursuri de formare și perfecţionare continuă   dezvoltarea unor măsuri de combatere a muncii la negru   creşterea potenţialului turistic al zonei   să mărească veniturile bugetare ale Primăriei prin atribuirea unor loturi de teren din viitoarea zonă către activităţi industriale private   adaptarea la condiţiile din punct de vedere a gradului de poluare a oraşului fiind in afara lui   trendul nefavorabil şi criza economică mondială, care ar putea conduce la blocarea investiţilor private, datorate in primul rând lipsei de lichidități şi a dorinţei de „conservare” a investitorilor
Prin înființarea acestei zone industriale, instrument cheie pentru impulsionareamediului de afaceri regional şi local, se urmăreşte creşterea atractivităţii regiunii ca locaţie pentru investiţii în activităţi economice şi sociale, efectul pozitiv de antrenare în economie, crearea de noi locuri de muncă, creşterea gradului de competitivitate economică, atragerea investiţiilor autohtone şi străine şi atragerea de noi resurse la bugetul local. Autoritățile implicate în proiect convin sa-şi coordoneze eforturile în scopul atragerii investitorilor în perimetrul Parcului Industrial Bistrița, în cadrul căruia vor dezvolta o ofertă competitivă. Aceștia vor întreprinde eforturi atât pentru atragerea investitorilor străini sau români care doresc dezvoltarea unei noi afaceri cât şi pentru extinderea activităţilor productive ale firmelor localizate în zonă.

 

Elementele identificate de analiza SWOT realizată pentru parcul industrial se regăsesc și în analiza SWOT privind strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistrița.

 

1. PUNCTE TARI

 

Resurse umane

 

• Există un echilibru între numărul de femei si bărbaţi atât în zona rurală cât şi în zona urbană;
• Populaţia tânără la oraş este mai mare decât populaţia îmbătrânită;
• Uşoara creştere a populaţiei ajunsă la vârsta de muncă atât la sate cât şi la oraşe;
• Gradul de acoperire prin programe de integrare socială a categoriilor defavorizate este relativ bun ;
• Rata scăzută a şomajului;
• Nu există probleme de natură etnica sau religioasă în judeţ;
• Populaţia ocupată este în procent de 50% femei si 50% bărbaţi;
• Soluţionare bună privind programele pentru dezvoltarea abilităţilor manageriale şi de antreprenoriat.

 

 Potenţial economic

 

• Judeţul are un important potenţial de dezvoltare datorită resurselor naturale – terenuri agricole, fond forestier bogat diversitate a reliefului şi peisajelor, roci pentru construcţii, minereuri neferoase, ape minerale, floră şi faună deosebit de bogate etc;
• Existenţa unor întreprinderi de vârf pentru economia României (de exemplu ROMBAT);
• Producţia de cabluri electrice, instalaţii şi cablaje, mase plastice -cu volum de producţie în creştere;
• Privatizarea agenţilor economici este finalizată ;
• Producţie agricolă diversificată (excepţie plantele tehnice);
• Serviciile bancare au un trend pozitiv (e-banking, internaţional banking, transfer prin card);
• Existenţa unui număr ridicat de izvoare de apă minerală ;

 

 Infrastructură

 

• Mecanisme bune de analiză, decizie si monitorizare a proiectelor de investiţii în amenajarea teritoriului;
• Calitatea surselor de apă este corespunzătoare;
• Nu sunt probleme semnificative de poluare sonoră;
• Solurile nu sunt încărcate cu poluanţi peste limita admisă;
• Existenţa ariilor protejate (Parcul Naţional Munţii Rodnei);
• Nu sunt deşeuri radioactive;
• 97,44% dintre gospodării racordate la reţeaua de energie electrică.
• Resursa de apă din râuri, pâraie si lacuri asigură acoperirea satisfăcătoare a consumului de apă al populaţiei judeţului;
• Nu există zone sau localităţi cu probleme privind accesul la apă;
• Apa din râurile de pe întreg cuprinsul judeţului este potabilă în procent foarte ridicat;
• Nu există probleme transfrontaliere pe probleme de poluare a solului şi apelor, pe probleme grave de depozitare  a deşeurilor.

 

 Dezvoltarea rurală şi agricultura

 

• Potenţial bun de  prelucrare primară şi finală a produselor lactate;
• Existenţa a 4 lacuri cu potenţial piscicol ridicat (Manic, Budurleni, Brăteni, Colibiţa);
• Suprafaţa forestieră constituie un important potenţial economic şi de mediu ;
• Existenţa unor importante şi diverse resurse naturale, terenuri arabile de calitate superioară favorabile dezvoltării sectorului agricol vegetal ;

 

 

Turism

 

• Existenţa condiţiior pentru dezvoltarea turismului cinegetic, cultural şi istoric.
• Potenţial considerabil de dezvoltare a turismului montan ;
• Resurse importante de ape minerale şi sărate care fac posibilă dezvoltarea turismului de cură.

 

 

 

2. PUNCTE SLABE

 

 Resurse umane

 

• Populaţia din mediul rural depăşeşte 50% ;
• Peste 50% din populaţie este ocupată în agricultură, cu semnalarea unei creşteri medii de 3,6%;
• Accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populaţiei, mai ales în mediul rural ;
• Procent scăzut de salariaţi în industria prelucrătoare, cu o rata de descreştere medie anuală de 20%;
• Număr foarte redus al populaţiei ocupate în turism;
• Deficit de forţă de muncă cu calificare pentru anumite meserii (constructori, sudori, prelucrători prin aşchiere), cauzat de migraţia externă a forţei de muncă;
• Număr insuficient de persoane calificate în meserii legate de turism;
• Valorizarea insuficientă a potenţialului managerial existent ;
• Slabă adaptare a sistemului de învăţământ la nevoile noi ale pieţei muncii ;
• Inexistenţa structurilor şi reţelelor de informare şi orientare profesională;
• Relativ slaba soluţionare a infrastructurii pentru procesul educaţional şi de formare profesională (echipamente, spaţii, tehnologia informaţiei) ;
• Sistem de servicii sociale insuficient dezvoltat şi diversificat  cu dotări precare ;
• Servicii sociale de slab nivel calitativ cu personal insuficient calificat şi motivat.

 

 

 

Potenţial economic

 

• Industria locală nu dezvoltă produse de marcă internaţională;
• Competitivitate redusă pe piaţa internaţională a produselor cu valoare adăugată ridicată;
• Capabilitatea tehnologică redusă;
• Foarte slaba cooperare universitate-industrie pentru cercetare-inovare;
• Inexistenţa centrelor şi reţelelor de transfer tehnologic;
• Nu există structuri şi un cadru corespunzător pentru dezvoltarea abilităţilor de cercetare inovare proiectare (birouri de proiectare independente sau la nivel de organizaţie, structuri pentru protecţia şi valorificarea eficientă a proprietății industriale, etc.);
• Tehnologia informaţiei este utilizată în producţie la nivel mediu;
• Nu există producţie agricolă excedentară în județ (neconcordanţa cu procentul de suprafaţa agricolă disponibilă), iar local se prelucrează numai 65% din produsele agricole animale şi vegetale;
• Indicele producţiei agricole, faţa de anul precedent, în scădere ;
• Majoritatea produselor şi serviciile exportate sunt cu valoare adăugată foarte redusă;
• Lipsa parcurilor tehnologice, incubatoarelor de afaceri şi a centrelor de excelenţa ;
• Grad redus de acoperire a unităților turistice  deşi există potenţial;
• Foarte puţini turişti străini (sub 10%);
• Ponderea redusă a serviciilor în judeţ .
• Lipsa exploatării izvoarelor de apă minerală pentru comercializare;
• În judeţ nu există reprezentanţe economice străine;

 

Infrastructură

 

• Soluţionare medie în ce privește studiile de impact si de fezabilitate asupra amenajării teritoriului;
• Potenţial slab de finanțare din programele sau bugetele locale, judeţene şi naţionale a amenajării teritoriului;
• Investiţii relativ reduse în direcția producţiei ecologice;
• Densitatea medie a drumurilor este sub media pe ţară;
• Situaţia îmbrăcăminților de drumuri judeţene este mai rea decât media pe ţară;
• Mecanismele de monitorizare a mediului înconjurător nu depăşesc un nivel mediu de soluţionare;
• Lipsa unui sistem coerent şi funcţional de avertizare în cazul dezastrelor naturale ;
• Lipsa unei strategii judeţene, unanim acceptate, de luptă pentru combaterea efectelor dezastrelor naturale;
• Situaţia drumurilor comunale este alarmantă;
• 70% din reţeaua de drumuri locale modernizate sunt cu durată de serviciu depășită în condiţiile creşterii continue a numărului de autovehicule;
• Zona rurală deficitară în privinţa reţelei de distribuţie a apei potabile şi de evacuare a apei reziduale menajere ;
• Extrem de puţine localităţi din mediul rural au reţea de canalizare publică;
• Accesibilitate foarte redusă a mijloacelor de transport în zonele de atracţie turistică rurală;
• Insuficiente spaţii de parcare în zonele centrale ale municipiului Bistriţa;
• Probleme privind curăţarea malurilor râurilor de deşeuri;
• Stare precară a unităţilor de asistenţă sanitară, mai ales sub raportul dotărilor, cu accente dramatice în mediul rural.

 

 Dezvoltarea rurală şi agricultura

 

• Slaba competitivitate în domeniul turismului rural ( preţ/calitate, căi de acces, calificare );
• Media utilajelor agricole utilizate în fermele particulare, deşi în creştere, este încă redusă;
• Scăderea producţiei agricole pe întreg teritoriul judeţului;
• Creşterea suprafeţelor de teren agricol rămase nelucrate;
• Reducerea  numărului de agenţi economici de prelucrare primară a cărnurilor;
• Număr redus de case, vile, pensiuni agro-turistice raportat la potenţialul judeţului;
• Pe cuprinsul judeţului nu există unităţi de prelucrare finală a sfeclei de zahăr, inului, etc.;
• Resurse financiare reduse în rândul producătorilor agricoli;
• Calificarea insuficientă a producătorilor agricoli pentru a putea dezvolta o agricultură performantă;
• Număr insuficient de structuri de instruire – consultanţă – informare pe probleme specifice dezvoltării rurale şi inexistenţa punctelor de      lucru permanente în teritoriu
• Număr relativ redus de parcuri de utilaje agricole ce pot presta servicii pentru producătorii agricoli;
• Industria meșteșugurilor slab promovată, încurajată şi valorificată;
• Industria de prelucrare finală a plantelor medicinale şi fructelor de pădure este slab dezvoltată raportat la potenţialul din judeţ;
• Promovarea potenţialului agro-zootehnic din judeţ pe plan extern (pentru a atrage investitori străini) este aproape inexistentă;
• Activitățile de prestări servicii în zona rurală au scăzut permanent ;
• O serie de activităţi productive care s-ar putea derula în zona rurală sunt nevalorificate (prelucrare piatră, cărămidă, prelucrarea mobilei, semifabricatelor din lemn, obiecte de artă şi artizanat, etc.);
• Nu există unităţi care s-ar putea ocupa cu brichetarea deşeurilor lemnoase pentru valorificare;
• Creşterea peştelui este cu mult sub potenţialul judeţului;

 

 

 

3. OPORTUNITĂŢI

 

 Resurse umane

 

• Fondul Social European;
• Programe guvernamentale de sprijin pentru încadrarea şomerilor derulate prin AJOFM;
• Programe guvernamentale pentru reconversie profesională.
• Colaborarea strânsă între populaţia judeţului cu persoane emigrante în străinătate şi înfiinţarea de societăţi cu capital mixt ;
• Legislaţie favorabilă dezvoltării serviciilor sociale destinate persoanelor dezavantajate.

 

Potenţial economic

 

• Fondurile europene post-aderare pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit;
• Potenţial pentru dezvoltarea următoarelor ramuri industriale: producţia de fire, cabluri electrice şi optice , maşini de utilizare generală ;
• Nivelul productivităţii muncii în  creştere;
• Valoarea producţiei industriale în  creştere ;
• Agenţi economici distribuiţi relativ proporţional ;
• Teren disponibil pentru amplasare locaţii industriale ;
• Potenţial turistic foarte bun, dar nevalorificat corespunzător.

 

Infrastructură

 

• Proiectul ISPA de asistenţă tehnică pentru crearea Sistemului integrat de management al deşeurilor la nivelul întregului judeţ ;
• Drumurile naţionale în program de modernizare;
• Fondurile europene post-aderare.

 

Dezvoltarea rurală şi agricultură

 

• În agricultură, zootehnie şi silvicultură există oportunităţi pentru înfiinţarea de structuri de consultanţă/informare, privind sistemele sau mecanismele de finanţare/creditare;
• Fondurile europene post-aderare;
• Posibilităţi de cofinanţare din resurse guvernamentale pentru dezvoltarea infrastructurii rurale.
• Există 3 râuri care prezintă potenţial piscicol ridicat (Someş, Şieu, Sălăuţa);
• Diversitatea reliefului poate fi valorificată în agricultură şi silvicultură (zona împădurită din N-V judeţului şi zona de câmpie);

 

Turism

 

• Fondul European de Dezvoltare Regională;
• Posibilitatea atragerii turiştilor prin îmbunătăţirea imaginii României pe plan internaţional, după aderarea la UE ;
• Posibilitatea atragerii turiştilor străini datorită obiectivelor turistice existente şi a tarifelor inferioare celor din UE
• Susţinerea puternică pentru programele turistice cu finanţare comunitară

 

4. CONSTRÂNGERI, AMENINŢĂRI, DIFICULTĂŢI

 

Resurse umane

 

• Descreşterea populaţiei urbane şi rurale (atât bărbați cât şi femei);
• Populaţia tânăra la oraş se află într-o uşoară scădere;
• Fenomenul de migraţie a populaţiei spre alte ţări care asigură venituri salariale mai mari ;
• Cadru legislativ ineficient şi insuficient pentru sprijinul dezvoltării afacerilor la start-up;
• Lipsa  unui parteneriat coerent între mediul economic şi şcoală.

 

Potenţial economic

 

• Nivelul ridicat al competiţiei pe piaţa UE
• Fondurile străine pentru investiţii sunt relativ reduse raportat la necesar;
• Diminuarea suprafeţelor de pădure prin exploatare abuzivă ;
• Lipsa unor măsuri reale şi concrete de retehnologizare a proceselor şi accentuare a transferului de tehnologie va conduce la scăderea competitivităţii agenţilor economici din sfera producţiei;
• Lipsa unui cadru legislativ care să favorizeze dezvoltarea sectorului cercetare – dezvoltare – inovare ;
• Profilul pur agricol al majorităţii satelor;
• La nivel naţional nu există intenţii de relansare a industriei de exploatare a zăcămintelor naturale .

 

 

 

Infrastructură

 

• Lipsa autostrăzilor;
• Un singur drum european;
• Efect de seră în continuă evoluţie nefavorabilă,
• Poluarea râurilor cu rumeguş si ape menajere, în zona rurală
• Numai 80% din localităţi au acces la transport cu autobuze si trenuri.
• Degradarea terenurilor şi a lucrărilor de infrastructură din cauza catastrofelor naturale (inundaţii, alunecări de teren).
• Existenţa unor zone, pe cursurile de apă, unde există pericol potenţial de inundaţii;
• Râuri cu probleme în perioada de secetă în zona localităților: Lechinţa, Sînmihaiu de Câmpie, Budeşti, Miceştii de Câmpie, Silivaşu de Câmpie, Urmeniş, Teaca – potenţialul scade în perioadele de secetă până la secare, rezultând probleme legate de consumul apei potabile;
• Insuficienta pregătire pentru accesarea fondurilor post-aderare ;

 

 Dezvoltarea rurală şi agricultura

 

• Riscul încetării activităţii unităţilor de prelucrare a produselor agricole din cauza nerespectării prevederilor europene de mediu si siguranţă alimentară ;
• Perpetuarea agriculturii de subzistenţă ;
• Slaba manifestare a tendinţelor de asociere în agricultură ;
• Invadarea pieţei interne de către produsele agricole provenite din ţări cu agricultură mai productivă şi preţuri mai mici ;
• Cerinţele deosebit de ridicate ale pieţei UE care o fac inaccesibilă pentru majoritatea producătorilor agricoli ;
• Insuficienta pregătire pentru accesarea fondurilor post-aderare ;

 

Turism

• Creşterea, pe plan naţional a preţului serviciilor turistice fără o corelare cu calitatea acestora;
• Migrarea turistică către alte ţări care oferă servicii mai diversificate şi de calitate mai bună la preţuri mai atractive ;
• Insuficienta pregătire pentru accesarea fondurilor post-aderare ;
• Lipsa unui cadru legislativ favorabil dezvoltării turismului.

 

 

PRIORITĂŢILE STRATEGICE DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI

 

Strategia de Dezvoltare Judeţeană, prin priorităţile stabilite, urmăreşte dezvoltarea în judeţ a unei economii performante, prin mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului, care să conducă la creşterea nivelului de viaţă al locuitorilor.

 

Această strategie este axată pe următoarele  priorităţi  şi măsuri:

 

1.              I.      Îmbunătăţirea infrastructurii locale şi judeţene (transport, mediu, sănătate, educaţie, asistenţă socială, reabilitare urbană, utilităţi publice)

 

1.1.      Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii;

1.2.      Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţia mediului;

1.3.     Combaterea efectelor naturale;

1.4.      Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de educaţie;

1.5.      Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate;

1.6.     Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de asistenţă socială.

 

1.           II.      Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale

 

2.1.      Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea sistemului de formare profesională iniţială şi continuă;

2.2.      Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale;

2.3.      Achiziţionarea de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltării afacerilor.

 

1.        III.      Sprijinirea afacerilor

 

3.1. Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale;

3.2  Realizarea infrastructurii de sprijinire a dezvoltării afacerilor;

3.3. Sprijin pentru investiţiile productive şi pregătirea întreprinderilor pentru concurenţa de piaţă;

3.4. Dezvoltarea cercetării în parteneriat între universităţi/institute de cercetare-dezvoltare-inovare în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în producţie;

3.5. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în sectoarele privat şi public.

 

Romania se confrunta cu o importanta provocare, care vizează atingerea convergentei cu Statele Membre ale Uniunii Europene. Reducerea acestor decalaje se va realiza, desigur, in urma unui proces pe termen lung, însa mici îmbunătățiri ale ratei de creștere economica pot influenta in mod semnificativ viteza cu care se realizează convergenta cu Uniunea Europeana. Acest lucru presupune creșterea productivității, înlăturarea obstacolelor ridicate de infrastructura si folosirea adecvata a resurselor umane.

 

 

Parcul industrial nu doar concentrează un număr mare de firme pe aceeași platforma, ci aduce beneficii mult  mai mari. In primul rând, deschiderea acestor centre presupune o investiție substanțiala,

ce se reflecta in creșterea numărului de locuri de munca, dezvoltarea infrastructurii, toate acestea având ca rezultat o creștere economica, la nivel regional.

 

Beneficiile economico-sociale ale dezvoltării parcurilor industriale le nivel național sunt de necontestat. Dar in același timp, apartenenta României la comunitatea țărilor dezvoltate, presupune si anumite responsabilități, in special in privința protejării mediului. De aceea, modelul de succes al parcurilor eco-industriale din Europa ar trebui sa devina o realitate si in Romania.

 

Strategia de dezvoltare Locală a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010-2030

 

Dezvoltare economică

DOMENIUL SECTORIAL III.1.: DEZVOLTAREA AFACERILOR ŞI A INVESTIȚIILOR

 

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de dezvoltarea

infrastructurii pentru afaceri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial pentru crearea unui

mediu industrial competitiv care să stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri de

muncă, în spiritul asigurării coeziunii sociale şi teritoriale.

 

La nivel local, sprijinirea acestei direcţii strategice se poate baza pe un potenţial deja existent:

potenţial turistic deosebit, specific turismului montan şi cultural; existenţa unor mărci locale cu

renume naţional şi internaţional; existenţa Camerei de Comerţ şi Industrie cu o activitate

dinamică; există o serie de ramuri dezvoltate, cum ar fi industria maselor plastice şi a

acumulatorilor, industria alimentară, industria de prelucrare a lemnului, confecţii şi textile bazate

pe existenţa materiilor prime agricole în judeţ. Se observă de asemenea un trend crescător pentru

afacerile în domeniul imobiliar şi IT.

Însă există şi o serie de deficienţe cum ar fi: nivel al investiţiilor redus, acces greoi la finanţarea investiţiilor, lipsa terenurilor pentru investiţii, puţine mărci locale cu impact naţional, piedici birocratice în calea investiţiilor, educaţie antreprenorială precară.

 

Se va urmări prin strategie în principal implementarea de acţiuni pentru crearea şi dezvoltarea

unui mediu economic competitiv care să ducă la stimularea iniţiativei locale (prin accentuarea

programelor de dezvoltare antreprenorială şi crearea infrastructurii de afaceri necesară) şi la

atragerea investiţiilor străine, crearea unei orientări coerente a dezvoltării economice.

 

Măsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional sunt următoarele:

• · Iniţiativă pentru crearea Consiliului de Dezvoltare Economică al municipiului Bistrița, care va trebui să cuprindă pe lângă reprezentanţii administraţiei şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai mediului ONG, ai altor instituţii publice descentralizate, ai instituţiilor judeţene, şi care vor crea un pol de coordonare a orientării economice conforme noii strategii şi promovării în acelaşi timp a potenţialului de dezvoltare local
• · Investiţii pentru realizarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor în zonele destinate prin

Planul Urbanistic General

• · Investiţii pentru realizarea unui centru de informare pentru investitori, unde să se regăsească informaţii ca: orientarea strategică locală privind dezvoltarea locală, reglementări birocratice locale, baze de date cu terenuri şi clădiri, baze de date cu contacte locale, baze de date cu parteneri de afaceri, printuri de prezentare ale oportunităţilor locale, etc.
• · Realizarea unui catalog de prezentare a municipiului Bistrița din punct de vedere economic în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie şi alte organizaţii ale mediului de afaceri care să promoveze noua linie strategică de dezvoltare a municipiului şi oportunităţile existente în această direcţie.
• · Implementarea unui program continuu de pregătire antreprenorială pentru pregătirea în primul rând a persoanelor care doresc să iniţieze afaceri, iar în al doilea rând pentru persoanele care deja au o afacere şi care nu au cunoştinţe de antreprenoriat; această activitate va contribui la dezvoltarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor, ca fundament şi dezvoltare sănătoasă ale activităţii economice
• · Sprijinirea şi încurajarea dezvoltării serviciilor de consultanţă, ca suport privat pentru dezvoltarea afacerilor, prin pregătirea personalului din firme şi prin servicii profesionale în diverse domenii ale consultanţei pentru afaceri.
• · Investiții pentru revitalizarea zonei industriale

 

DOMENIUL SECTORIAL IV.3.: FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ

Obiectivul operaţional în cadrul acestui domeniu sectorial este reprezentat de creşterea gradului de calificare a forţei de muncă în vederea acoperirii necesarului.

Strategia va urmări în principal promovarea de intervenţii active privind dezvoltarea gradului de

calificare a resursei umane, printr-o coordonare coerentă la nivel public a tuturor actorilor implicaţi: instituţii publice de profil, resursa umană, firme, organizaţii de formare profesională, organizaţii de orientare profesională, etc., pe bază de cerinţe reale ale pieţei, a prognozelor de dezvoltare şi a orientărilor strategice.

 

Măsurile identificate a fi promovate pentru îndeplinirea obiectivului operaţional sunt următoarele:

• · Crearea unui centru de formare profesională a adulţilor, cu accent pe formarea în domeniile ţintă ale strategiei şi care sunt deficitare (turism, soluţii ecologice, industrie alimentară, servicii, comerţ, construcţii), şi realizarea unei conexiuni permanente a acestuia la realitatea pieţei în vederea corelării şi previzionării corecte a raportului dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii, lucru care trebuie să aibă loc printr-un parteneriat activ realizat între sistemul de educaţie, inclusiv formarea profesională a adulţilor, administraţia publică şi mediul de afaceri; acest centru va trebui să realizeze periodic studii ale pieţei

muncii pentru identificarea corectă şi la timp a caracteristicilor pieţei muncii şi nevoilor

de dezvoltare;

• · Crearea, în parteneriat cu organizaţii de formare profesională, a unui centru de dezvoltare

a abilităţilor forţei de muncă în vânzări, comunicare, relaţii publice, management, antreprenoriat, etc.

 

DOMENIUL SECTORIAL III.1

DEZVOLTAREA AFACERILOR ŞI A INVESTIŢIILOR ÎN INFRASTRUCTURĂ

1. Program: Crearea de noi structuri de sprijinire a afacerilor

1.1.Proiect: Crearea unui centru de afaceri, inclusiv cu spaţiu expoziţional şi de

evenimente, prin reconversie spaţiu brownfield (locaţie propusă: actuala zonă industrială,

sau o alta locație).

1.2.Proiect: Realizarea obiectivului de investiţii „Parc Industrial Bistriţa Sud”, în

localitatea Sărata.

1.3.Proiect: Înfiinţarea unui parc logistic pentru transport de mărfuri (în cadrul Parcului

Industrial Sărata sau în zona adiacentă).

1.4.Proiect: Dezvoltarea arealului (delimitare: DJ 154 Reghin –zona industrială Sărata –

Sărăţel) cu includerea în PUG a Parcului industrial privat SĂRĂŢEL.

1.5.Proiect: Constituirea unei societăţi de administrare a parcului industrial. (PPP)

 

 

Strategia 2014-2020: Viziunea de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud

 

Analiza multisectorială a scos în evidenţă particularităţile judeţului Bistriţa-Năsăud, evidenţiind o serie de elemente de diferenţiere în plan economic, turistic, cultural, al resurselor naturale şi umane cu potenţial adecvat pentru crearea şi consolidarea unui avantaj competitiv în plan regional, naţional şi internaţional, dar şi o serie de deficienţe, în special în ceea ce priveşte structura populaţiei, demografia, infrastructura de bază etc. care trebuie minimizate sau eliminate într-un mod inteligent pentru a diminua barierele din calea asigurării avantajului competitiv.

 

Momentan, judeţul are o poziţie periferică faţă de coridoarele de transport pan-europene, iar densitatea drumurilor este mult sub media europeană. Drumurile comunale sunt degradate şi cu soluţii tehnice depăşite accentuând gradul de izolare a multor zone rurale ale judeţului. Infrastructura de acces la zonele industriale nu este conectată la terminale inter-modale, iar căile de acces la multe zone cu potenţial turistic montan care se află într-o stare avansată de uzură. În centrul şi nord-estul judeţului nu există infrastructură de “străpungere” pentru a scurta timpul de acces de la o zonă turistică la altă zonă turistică. Lipsa unei reţele adecvate de transport feroviar creează presiune pe transportul rutier. Transportul public este slab dezvoltat.

 

Se constată disparităţi semnificative între diverse zone ale judeţului din perspectiva contribuţiei la dezvoltarea economică, iniţiativei antreprenoriale şi asigurării şi ocupării locurilor de muncă. Producţia industrială caută încă să fie competitivă pe piaţă prin costuri mai reduse şi eforturi susţinute în creşterea productivităţii de utilizare a intrărilor, prin furnizarea de servicii relativ ieftine, şi prin exploatarea primară a resurselor naturale ale judeţului. Un procent semnificativ al populaţiei judeţului este angrenată în activităţi agricole de subzistenţă. Există un grad redus de industrializare a agriculturii, iar producţia agricolă este valorificată în forma sa primară. Judeţul dispune de un potenţial natural şi cultural cu elemente de unicitate la nivel mondial care este încă neexploatat într-o formulă integrată şi sistematică. Turismul tematic, cultural şi agro-turismul nu este valorizat suficient. Investiţiile directe în capacităţi de producţie, în special în zona rurală, este sub nivelul satisfăcător.

 

Nu există suficientă resursă umană calificată într-o serie de domenii suport cheie pentru asigurarea unei creşteri economice sustenabile, precum ar fi inovarea şi co-inovarea (inovarea bazată pe integrarea de tehnologii existente), managementul proiectelor din fonduri europene, cercetarea-dezvoltarea în sectoare emergente. Aceeaşi problemă există şi în ceea ce priveşte resursa umană bine calificată în diverse meserii din sectorul industrial şi agricol. Reconversia profesională în lipsa oportunităţilor locale de ocupare este o altă problemă identificată în judeţ. Creşterea şomajului se vede mai mult în rândul categoriilor sociale cu pregătire medie şi primară, fără o calificare adecvată într-o meserie.

 

Până în anul 2025, judeţul Bistriţa-Năsăud îşi va configura cadrul dezvoltării durabile printr-o economie inteligentă, diversificată şi specializată, prin poziţia diferenţiată pe baza valorizării inteligente a tradiţiilor şi valorilor autentice, printr-o conectivitate consolidată cu teritoriul. Declaraţia de viziune la orizontul de timp 2025 poate fi formulată astfel: judeţul Bistriţa-Năsăud este competitiv prin comunităţile sale inteligente, unicitatea culturală şi natura de basm.

 

Prin abordarea integrată şi personalizată pe zone de dezvoltare (specializare inteligentă), prin transformarea în avantaj competitiv a potenţialului industrial dar şi agricol, prin reindustrializare specializată diversificat, prin valorificarea mai inteligentă a resurselor naturale, culturale şi istorice din judeţ care au caracter de unicat pe plan naţional şi internaţional, prin motivarea şi dezvoltarea coerentă a resursei umane existente şi atragerea de resursă umană înalt calificată, pe calificare şi recalificare eficace, prin punerea unui accent permanent la nivelul administraţiei publice, agenţilor economici din industrie, agricultură şi turism pe creativitate şi inovare, pe comunicare şi colaborare, prin clusterizarea şi diversificarea inteligentă a sectorului industrial şi agricol specific judeţului, inclusiv pe furnizarea de produse proprietare sofisticate – cu valoare adăugată ridicată şi cu caracteristici unicat -, prin aplicarea fermă a unui întreg cadru de măsuri şi mecanisme de incluziune socială, de protejare a mediului înconjurător, inclusiv prin orientarea adecvată a activităţilor sociale şi economice din judeţ, prin încurajarea competiţiei pe elemente de diferenţiere şi colaborării pe proiecte de interes larg între administraţiile publice locale, până în anul 2025 judeţul Bistriţa-Năsăud trebuie să se reflecte în următoarele direcţii şi repere de progres:

 

I. Dezvoltare economică inteligentă prin specializare diversificată

 

• Creşterea cu minimum 20% a cifrei de afaceri a judeţului raportată la numărul de locuitori, actualizată la anul 2013;
• Cel puţin 10 agenţi economici mari din judeţ, cu capital majoritar românesc, să dezvolte produse proprietare inovative, sofisticate şi cu valoare adăugată ridicată;
• Reducerea cu minimum 30% a populaţiei implicată în agricultura de subzistenţă şi asigurarea unor oportunităţi de ocupare decente pentru această categorie de populaţie;
• Peste 80% din populaţia cu vârsta între 20 şi 64 de ani să fie ocupată;
• Câştigul salarial mediu al populaţiei să fie cel puţin la nivelul mediei naţionale;
• Valoarea producţiei industriale să aibă un ritm mediu anual de creştere de minimum 10%;
• Creşterea productivităţii medii în agricultură cu minimum 50% faţă de anul 2013;
• Productivitatea forţei de muncă să fie peste media la nivel naţional;

 

In judeţ există clustere economice funcţionale, în special pe ramurile specifice economiei judeţului (industria electrotehnică; industria alimentară; industria lemnului; turismul) capabile să dezvolte în cadrul unor alianţe strategice produse de nişă, cu inteligenţă încorporată în acestea; cifra de afaceri din industrie să aibă un ritm mediu anual de creştere de 8-10%; creşterea productivităţii medii în agricultură cu minim 100% faţă de anul 2013.

 

II. Dezvoltare durabilă

 

• Orientarea semnificativă a industriei de prelucrare a lemnului pe producţia de mobilă sau alte produse din lemn cu valoare adăugată ridicată, iar rata de exploatare a fondului forestier să fie cu minimum 40% mai redusă decât în anul 2013;
• Să fie asigurat managementul integrat al deşeurilor pentru minimum 80% din nevoia judeţului;
• Gradul de poluare al apelor judeţului să fie cu minimum 30% mai redus decât media la nivel naţional; Spaţiile verzi din zona urbană să atingă nivelul minim de 30 mp/cap de locuitor;
• Protejarea reală a parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor naturale, concretizată în eliminarea defrişărilor ilegale, a braconajului, a tuturor construcţiilor ilegale, interzicerea vânătorii, a traseelor de off-road şi inclusiv a lăcaşelor de cult în aceste locuri;
• Refacerea mediului natural degradat (în special forestier – integrat: floră, faună) şi creşterea acestuia cu minimum 5% faţă de anul 2013;
• Numărul unităţilor alternative de energie alternativă (eoliană, solară) să crească cu minim 50% faţă de situaţia actuală;
• Scăderea cu 30% a ratei migraţiei tinerilor în căutarea de oportunităţi mai bune de viaţă faţă de anul 2013;
• Scăderea raportului de asistaţi/activi cu 20% faţă de anul 2013;
• Susţinerea dezvoltării municipiului Bistriţa, reşedinţa judeţului, pentru a deveni un centru urban cu minim 100.000 locuitori;
• Toate localităţile rurale ale judeţului să aibă reţea de canalizare;
• Refacerea mediului natural degradat (în special forestier – integrat, flora, fauna) şi creşterea suprafeţelor împădurite cu minim 20% faţă de anul 2013.

 

În direcţia susţinerii dezvoltării economice inteligente pot fi luate în considerare idei novatoare precum: completarea într-un proiect viitor a strategiei, politicilor, programelor şi proiectelor cu o bază integrată de date teritoriale, indicatori ai dezvoltării inteligente, sustenabile şi incluzive, precum şi a sistemului de fundamentare tehnică şi asistare a procesului de luare a deciziilor structurale şi nestructurale privind dezvoltarea; dezvoltarea sistemelor TIC pentru susţinerea structurilor de tip cluster; crearea unui centru de cercetare interdisciplinară pentru susţinerea structurilor de tip cluster; asigurarea de soluţii TIC pentru sistemele de ferme şi întreprinderi agricole; dezvoltarea sistemelor TIC pentru turism, managementul şi valorizarea extensivă a patrimoniului; programe TIC de instruire pentru seniori în afaceri; susţinerea şcolii de antreprenoriat de la CCI BN: ex. 100 tineri şi 100 seniori instruiţi şi asistaţi în formularea de planuri de afaceri şi marketing; înfiinţarea şi operaţionalizarea „Consiliului de Competitivitate şi Inovare al Judeţului Bistriţa-Năsăud”; formalizarea structurii operative a strategiei judeţului: ex. „Bistriţa-Năsăud 2020”; fundamentarea a minimum 5 clustere şi a planurilor de dezvoltare ale acestora, precum şi a pachetelor integrate de investiţii; derularea a minimum 5 programe de asistare a configurării clusterelor economice (instruire, consultanţă, analiză, strategie, plan de acţiune, pachete de proiecte prioritare, management, marketing); crearea unei reţele judeţene de colectare / valorificare cu ramificaţii locale pentru produsele agricole specifice. Pentru aceste activităţi economice, antrepozitele frigorifice şi capacităţile de semiindustrializare şi industrializare prin conservare pot fi create în Parcul Industrial proiectat în Bistriţa.

 

Asigurarea valorificării superioare a deşeurilor lemnoase rezultate din prelucrarea primară a lemnului (rumeguş) prin brichetare sau peletizare. Proiectarea şi realizarea unor structuri de producţie în localităţile cu specific de exploatare şi prelucrare primară a lemnului.

 

În direcţia reducerii ratei sărăciei pot fi luate în considerare idei novatoare precum: dezvoltarea a minimum 5 întreprinderi sociale în zonele sărace; dezvoltarea a minimum 5 inserţii economice (formare, atragere investiţie şi asigurare facilităţi, angajare); acordarea a minimum 50 burse pentru tineri din zonele rurale sărace pentru urmarea liceului/şcolii tehnice, urmată de asistenţă pentru inserţie pe piaţa muncii; acordarea a minimum 20 burse pentru tineri din zonele rurale sărace pentru urmarea facultăţii şi asistenţă pentru inserţie pe piaţa muncii; asistenţă tehnică gratuită şi instruire antreprenorială pentru persoane defavorizate; dezvoltarea unui program de „coaching” pentru minimum 80 afaceri mici în mediul rural sărac; activarea a câte un ONG/zonă săracă, condus de lideri locali care să gestioneze mobilizarea resurselor pe piaţa muncii, identificarea de soluţii de muncă la domiciliu, identificarea talentelor, antreprenorilor, asistarea şi inserţia etc.; activarea a minimum 5 grupuri de suport în zonele sărace şi îmbătrânite pentru rezolvarea unor probleme specifice: boli cronice, consiliere psihologică, activităţi comune; mobilizarea grupurilor de asistaţi în proiecte în interesul comunităţilor şi pe piaţa muncii.

 

Programele cu finanţare din fonduri europene precum: Orizont 2020, Politica de coeziune 2014-2020, COSME 2014-2020, Noua PAC 2014-2020, Acordul Cadru de Parteneriat şi strategiile orizontale şi sectoriale, etc. reprezintă surse potenţiale de finanţare a proiectelor din cadrul strategiei.