Forumul economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est

decembrie 2, 2013 by Evenimente No Comments

Cea de-a treia ediţie a Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est s-a desfăşurat, marţi, 26 noiembrie 2013,  la Bucureşti, după ce prima ediţie a avut loc la Budapesta, în 2011, iar cea de-a doua la Varşovia, în 2012. Au fost în jur de 1.000 de reprezentanţi ai firmelor private şi de stat din China şi 16 state central şi est-europene: România, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania şi Republica Macedonia. Forumul de la Bucureşti are cinci teme majore: energie, agricultură, turism, IT&C şi infrastructură.

Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Dan Nica a susţinut un discurs în cadrul forumului China-România, în care a explicat de ce companiile străine din domeniul IT&C ar trebui să facă investiţii în România.

El a spus că ”această industrie reprezintă unul dintre principalele motoare de creştere” şi a oferit şapte motive pentru care investitorii ar trebui să-i acorde ţării noastre o şansă.

1)      Viteza mare a Internetului a fost primul motiv enumerate de Nica. El a dat chiar şi exemplul unui blogger indian care, după ce a vizitat ţara noastră, a scris o postare intitulată ”Why is the Internet in Romania so damn fast?” (trad. De ce este Internetul din România atât de rapid?)

2)      Capacitatea românilor de a dezvolta sau de a inova este o resursă umană foarte importantă, a spus ministrul. ”Înainte, tinerii aveau un singur ţel: Silicon Valley. Astăzi, unii s-au întors şi din ce în ce mai mulţi nu mai pleacă”, a spus Nica despre cei peste 6.000 de tineri care, în fiecare an, ies de pe porţile facultăţilor de profil din România.

3)      Climatul este favorabil pentru companiile din IT. ”Cota unică este de 16% în România, însă nu există taxe pe venit pentru cei care activează în această industrie”, a explicat Nica, spuând că ”există şi numeroase programe care te lasă să accesezi fonduri de cofinanţare”.

4)      Profilul pieţei româneşti este încă un factor pozitiv. ”Este cea mai mare piaţă din sud-estul Europei. Este la intersecţia marelor rute de trafic comercial şi acum trebuie să dezvoltăm şi conceptul de eSilk Road, să dezvoltăm parteneriatele cross-border”, a spus el.

5)      România este cea de a treia ţară din Europa care a implementat Internetul 4G. ”A construi o reţea 4G nu înseamnă numai să le oferi consumatorilor Internet de mare viteză. Înseamnă şi să le oferi dezvoltatorilor mediul potrivit pentru a-şi face treaba”, a declarant ministrul.

6)      Disponibilitatea crescută a NGA (Next Generation Access) este încă un plus. Faptul că românii dispun de viteze de Internet de peste 30 de Mbps este un lucru cu care ministrul telecomunicaţiilor se mândreşte.

7)      Toate companiile importante din sfera IT&C sunt deja aici şi continua să facă investiţii, existând peste 8.000 companii de software şi servicii IT în România.

În cadrul workshopului IT/C au mai vorbit:

  • Vujica LAZOVIC, vicepremier, ministru al Tehnologiei Informaţiei din Muntenegru
  • CUI Jia, vicepreşedinte al ZTE CORPORATION
  • Julieta TENCHEVA, Head of International Relations in IT and Communications Department, European Coordination and International Relations Directorate, Ministry of Transport, Information Technology and Communications of Bulgaria
  • Tomi ILIJAS, CEO Arctur, Slovenia
  • Nikolai BECKERS, CEO Romtelecom/Cosmote, România
  • JIANG Yafei, vicepreşedinte Huawei Public and Government Affairs Department
  • Lorian VINTILĂ, Operations & Strategy Director, ZTE România
  • Bogdan PADIU, CEO TeamNet , România
  • Irina SOCOL, CEO Siveco, România
  • Cosmin PACHIU, General Manager Livestudies, UTI Group, România

Potrivit domnului Ionel Blănculescu, trebuie să demitizăm ideea că „mâine vor fi încheiate contracte”. Deocamdată, a fost creat un cadru, iar România şi-a prezentat proiectele de investiţii, lucru de care, până acum, nu am fost capabili, a mai spus Ionel Blănculescu, subliniind: „Sunt proiecte mari pe energie, infrastructură, agricultură, în valoare de 8,5 miliarde euro, care, acum, intră în faza operaţională (de negociere, de compatibilizare etc.) şi care sperăm să se şi concretizeze”.

Ionel Blănculescu a menţionat că, de regulă, atât chinezii, cât şi arabii, solicită garanţii din partea statului pentru investiţiile pe care intenţionează să le dezvolte la noi, menţionând, însă, că autorităţile noastre vor respecta regulile UE, care nu permit acordarea unor astfel de garanţii.
Domnia sa a mai spus: „Trebuie să demitizăm ideea că Republica Populară Chineză stă pe un munte de bani, fiind gata să-i investească la noi în orice condiţii. Afacerile pe care chinezii le vor dezvolta în România trebuie să fie profitabile, ambele părţi trebuie să câştige”.
Domnul Blănculescu este de părere că, în momentul în care vom avea investiţii chineze în România, cu siguranţă vom avea şi o instituţie bancară cu capital chinez.

Recent, Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China, afirma că Banca de Dezvoltare din China ar putea fi interesată să intre în ţara noastră printr-o filială. Cu toate acestea, domnia sa susţinea că o astfel de bancă nu îşi va deschide o filială în Româ¬nia până când nu vor exista afaceri şi investiţii serioase pe piaţa autohtonă.

În urmă cu câteva luni, ambasadorul României la Beijing, dl. Doru Costea anunţa că, până la finele anului, China Development Bank ar putea deschide o filială în ţara noastră.

În acest context, Gabriel Ghelmegeanu ne-a spus: „Declaraţii se fac uşor, dar economicul se bazează pe alte lucruri, nu pe vorbe şi pe ce ne dorim. Avem în România Libra Bank, care are corespondent chinez, face operaţii cu China foarte bune, şi, recent, a deschis o agenţie în Dragonul Roşu. Funcţionează pentru cei care au nevoie de relaţii bancare cu China. Când vor veni marile corporaţii chineze să înceapă proiecte de anvergură în România, atunci, probabil, va veni şi Banca de Dezvoltare a Chinei, Banca de Agricultură sau cea a Construcţiilor”.

La finalul lunii octombrie 2013, în ţara noastră, erau înregistrate 10.878 de societăţi comerciale cu participaţie chineză la capitalul social, adică peste 5% din numărul total de companii cu capital străin din România, conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), preluate de Agerpres.

Potrivit lui Sun Chenghai, şeful Biroului de dezvoltare a comerţului din cadrul Ministerului Comerţului din China, valoarea schimburilor comerciale româno-chineze a ajuns la 2,9 miliarde dolari, în primele nouă luni ale acestui an, fiind în creştere cu 1,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2012.